E iaraşi Crăciunul
Merg copii prin ţară
să colinde iară,
prin nămeţi şi frig,
pentru un covrig.
E iaraşi Crăciunul,
se naşte Preabunul,
îmi bate-n poartă
omenirea toată.
Nu mai am merinde
să le dau, Părinte,
nu mai am nimic,
nici măcar un pic.
Îmi ceri viaţă mea
să le-o dau de Stea,
câte-o mică parte
în loc de bucate.
Luaţi în loc de pâine
câte-o rugăciune
şi în loc de bani
vă mai dau din ani.
Tot ce am primit
este împărţit -
ei îmi cer, îmi cer
Doamne, lerui ler.
Îmi ceri să Te dau
la cei ce nu au -
Doamne, fără Tine,
nu e mântuire.
Îmi bate-n poartă
omenirea toată.
Ei îmi cer, îmi cer
Doamne, lerui ler.
